get lost...

nu ma refer la vreo formula de a alunga pe cineva, ma refer la felul in care m-am simtit aseara la bal... ok, de fapt nici nu aveam chef sa merg dar acolo ajunsa, am zis  ca daca tot pierd noaptea macar sa fie intr-un mod placut... i just got lost... urasc house-ul ala idiot pe care l-au pus dar am inceput sa dansez, am inchis ochii shi putin mi-a pasat de restu chestiilor din jurul meu. nu am mai fost intr-o situatie de genu de ceva vreme so, a fost un gen de redescoperire, o redescoperire care imi era necesara... dar nu pot defini chestia asta... e ceva indefinibil dar sunt multe chestii care ramase neclarificate sunt mult mai faine... pt mine cel putin... daca totul ar fi sigur in viata unde ar mai fi surprizele (proaste sau bune evident)???

cred ca am obosit intr-un fel sa ma gandesc ca lucrurile pe care le intreprind chiar imi fac placere si am uitat sa ma bucur de alea mici care sunt superbe... de ex, azi-dim eram in maxi si aveam nush ce mel in cashti cred ca "pisica" si batea sorele pe mine prin geam si mi-a venit sa zambesc... ce conta ca am intarziat 25 de min la franceza? momentul ala a fost prea bestial sa egaleze 25 de min de franceza plictisitoare, minutele alea....


imi amintesc cand eram copila mica cat de mult ma straduiam sa urasc anumite chestii care deshi imi faceau o deosebita placere celorlati li se pareau idioate... aici ma refer la cehstii gen cititul... shi asa din una in alta ajung la nevoia de a fi acceptat de ceilalti, la faptul ca de multe ori ne luam dupa ceilalti, ca ceea ce zic ailalti conteaza prea mult.